Prima parte a interviului “Tezaurul literaturii creştine în limba coptă”, apărut în revista on-line Oglindanet.

Oglindanet: Dragă domnule Alin Suciu, v-aş ruga să ne descrieţi, pe scurt, zona studiilor copte în cadrul, mai vast, al literaturii creştine vechi.

Alin Suciu: Literatura coptă este abordată astăzi din mai multe perspective, în funcţie de competenţele şi priorităţile celor care o studiază. Trebuie precizat înainte de orice că limba în care ne este transmisă această literatură – copta – reprezintă ultimul nivel de dezvoltare al străvechii limbi faraonice şi este cunoscută ca limba vernaculară a Egiptului creştin (până la înlocuirea ei cu araba). Datorită aceastei descendenţe mulţi egiptologi şi-au însuşit copta pentru clarificarea anumitor dileme lingvistice ale egiptenei vechi, care în coptă îşi găsesc o explicaţie. Să nu uităm că pentru Champollion, primul occidental care a realizat că limba coptă este o formă tardivă a egiptenei, această intuiţie a fost decisivă atunci când a descifrat limba faraonilor. O şi spune de altfel foarte limpede într-una dintre scrisorile către fratele său: „…je me livre entièrement au copte. Je veux savoir l’égyptien comme mon français parce que sur cette langue sera basé mon grand travail sur les papyrus égyptiens.”  continuarea aici